“Eu nu pot lua Cina astăzi. Am mâncat de dimineață și nu pot lua parte la Masa Domnului!”, îmi preciza destul de serios o soră mai în vârstă duminica trecută. Tot săptămâna trecută vorbeam cu cineva despre o problemă din biserica sa. Pentru că soții nu se vedeau în timpul săptămânii și aveau relații intime doar în weekend n-au mai participat la Cină de luni de zile, considerând că fac ceva nepotrivit, ei fiind necurați și nevrednici.
Binențeles, nu găsim vreun argument scriptural pentru perspectivele acestea, ele ținând mai mult de domeniul tradițiilor neverificate, al miturilor și folclorului autohton, al „legendelor urbane”, așa cum le numește David A. Croteau în cartea sa Urban Legends of the New Testament: 40 Common Misconceptions – Nashville: B&H Academic, 2015).
Ce este o legendă urbană? O legendă urbană în perspectiva lui Croteau și în contextul cărții, este „un mit comun care circulă, repetat în cultură printr-o cunoaștere comună, dar care nu este adevărat. Cumva, ceva fals a fost afirmat, este auzit și apoi este retransmis fără a verifica detaliile.”
În Urban Legends of the New Testament, autorul oferă o paletă din cele mai comune interpretări greșite din Noul Testament. Cartea este împărțită în două secțiuni, Urban Legends in the Gospels (Legende Urbane în Evanghelii) și Urban Legends in the Acts of the Apostles, the Epistles, and Revelation (Legende Urbane în Faptele Apostolilor, Epistole și Apocalipsa), plimbându-ne prin 40 de astfel de interpretări (în 40 de mini-capitole).
Croteau face diferența între interpretările înșelătoare și cele greșite. O legendă greșită este o legendă ce conține informații greșite. Este incorectă. O legendă înșelătoare nu este în mod necesar incorectă însă este incompletă. Conține ceva adevăr, însă nu tot adevărul, nu toată povestea.
Titlul fiecărui mini-capitol reprezintă denumirea legendei în sine, nu interpretarea corectă a textului. Câteva dintre legendele tratate: Noi suntem trei împărați din Orient, Isus a fost tâmplar, Isus a murit la treizeci și trei de ani, Iadul referindu-se la o groapă de gunoi din primul secol de lânga Ierusalim, „Urechea acului” a fost o poartă din Ierusalim, Pocăința înseamnă „să-ți schimbi mintea”, Evanghelia este dinamită, Putem totul în Hristos care ne întărește, Iadul este absența lui Dumnezeu, Femeile n-ar trebui să poarte bijuterii, Acceptă-L pe Isus în inima ta pentru a fi mântuit etc.
În fiecare capitol este prezentată inițial legenda, este demonstrată invaliditatea interpretării pasajului, sunt explicate unele probleme cu privire la interpretare pentru ca apoi autorul să ofere propria versiune iar la final să încununeze totul cu aplicații practice.
Nu intră adânc în detalii. Cartea ar fi fost de 40 de ori mai stufoasă daca ar face-o. El însă prezintă argumentele principale, unde este cazul insistă mai mult, iar la finalul fiecărui capitol menționează comentarii, studii, cărti pe care doritorul le poate consulta pe tema respectivă.
Mi-au plăcut în mod deosebit câteva capitole însă în cel despre teoria Gheena- groapa de gunoi m-am regăsit și eu. Am vorbit acum câțiva ani din textul acela având aceeași interpretare și fiind chiar entuziasmat de descoperirea mea. În Iadul referindu-se la o groapă de gunoi din primul secol de lângă Ierusalim, Croteau însă argumentează din texte din Vechiul Testament faptul că Gheena reprezenta de fapt valea fiilor lui Hinom, loc folosit de închinătorii lui Moloh în ritualurile lor. Isus în perspectiva Sa, ar fi preluat textele acestea, hiperbolizând Gheena întrun loc al suferinței și al răzvrătirii față de Dumnezeu.
Autorul în abordarea sa nu se sfiește să interactioneze și să înțepe chiar și nume grele. El îl menționează chiar și pe N.T. Wright, întrun mod surprinzător, ca susținător al legendei.
N.T. Wright spune, „Gheena a fost groapa de gunoi ce ardea mocnind a Ierusalimului, devenind o metaforă pentru locul crâncen de judecată de după moarte.” El spune asta imediat după precizarea unei referințe la articolul lui Bailey! Doar acum câțiva ani, Wright a folosit acest material pentru a argumenta că odată ce creștinii au realizat ca Gheena a fost doar groapa de gunoi la care s-a referit Isus, atunci am putea scăpa de gândul că dacă nu ne pocăim în aceasta viață vom arde în cealaltă. Mi s-a spus că legendara informație este în mod regulat oferită de ghizii de turism în Israel. Recunoaștem că mulți interpretatori care au o perspectivă creștină tradițională despre iad sunt în favoarea teoriei Gheena- groapa de gunoi. (traducere personală)
În Epilog, Croteau identifică trei probleme principale ce dau naștere legendelor, făcând un apel pentru o pregătire mult mai serioasă a cercetătorului dar și o invitație de a călca pe urmele sale, de a-i urmări hermenutica. El menționează:
1. Contextul literar: cuvintele, versetele, paragrafele și capitolele din jurul legendei. De cele mai multe ori, contextul nu este studiat îndeajuns. Uneori este ignorat. Alteori nu este analizat corect. 2. Greaca koine. O cunoaștere superficială a limbii este periculoasă. 3. Contextul istoric al pasajului: evenimente, cultură, societate, aspecte relevante pentru audiența originală.
„Contextul” pare să fie cuvântul cheie în carte. Studierea contextului te poate feri de multele capcane ce apar în fața demersului biblic propus. Cartea este accesibilă și provocatoare. Urban Legends of the New Testament este un manual excelent pentru dezvoltarea dexterității hermeneutice pentru fiecare student al Scripturii, indiferent de pregătirea teologică. Autorul nu uită să fie și destul de sensibil, atat în prolog cât și în epilog făcând un apel pentru a nu folosi informațiile acumulate drept armă. În dragoste și cu multă înțelepciune dorește inițierea oricăror dezbateri pe abordările greșite ale textelor pe care cititorii le vor întâlni în propriile lor cercuri. Scopul declarat al cărții de fapt este interpretarea corectă a Scripturilor, aplicarea lor la viața noastră, tânjind după transformarea Cuvântului lui Dumnezeu în așa fel încât viața noastră să aducă glorie celui ce ne-a salvat.
etheology - Books, Stuff & Coffee 